Guvernul intenționează o reducere treptată a plafonării prețului gazelor, avertizează Dumitru Chisăliță
Plafonarea prețurilor gazelor nu mai reprezintă o măsură efectivă de protecție socială după 2023, ci o strategie de finanțare mascată a statului român, bazată pe amânări și transferuri de costuri către consumatori, conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță.
Chisăliță critică propunerea guvernului de a prelungi plafonarea prețului gazelor pentru un an, cu o reducere treptată, afirmând că nu înțelege scopul acestei măsuri. „Piața este liberă, contractele funcționează, ofertele funcționează. De când a început această situație – crește, nu crește, plafonăm, nu plafonăm – prețul pe bursa de gaze din România a crescut în mod constant”, a declarat el pentru Digi24.
Executivul a anunțat o variantă de rezervă în cazul în care prețul gazelor ar crește semnificativ la finalul lunii martie, odată cu expirarea plafonării. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că schema va fi eliminată treptat, nu brusc.
Cu toate acestea, experții din domeniul energiei contestă această opțiune. Chisăliță a subliniat necesitatea unor explicații suplimentare referitoare la această tranziție, menționând că „sincer, nu reușesc să înțeleg exact ce se dorește cu această trecere treptată în ceea ce privește plafonarea”.
Asociația Energia Inteligentă a evidențiat că plafonarea a fost, de fapt, o schemă de finanțare mascată, în care statul a promis sume furnizorilor fără a le plăti efectiv. Furnizorii s-au împrumutat pentru a susține această schemă, iar costurile împrumuturilor vor fi recuperate de la consumatori.
„Am avut în noiembrie o sperietură puternică din partea unor decidenți. În decembrie a fost altă sperietură puternică. Din păcate, nu cred că face bine pieței și nu face bine pentru evoluția prețului la gaze naturale din România, care este într-o continuă creștere”, a adăugat Chisăliță.
În medie, fiecare consumator român a beneficiat de aproximativ 3.000 de lei prin plafonarea prețurilor, dar a plătit suplimentar aproximativ 6.920 de lei, față de costul corect al energiei consumate, și va mai achita încă 187 lei pentru dobânzi, din cauza întârzierilor statului în a-și onora obligațiile legale.
Întrebat de ce nu se dorește eliminarea plafonării, Chisăliță a explicat: „Răspunsul este simplu: pentru că plafonarea convine statului, dar și unor actori din piață.” El a adăugat că eliminarea acesteia ar duce la recunoașterea oficială a datoriilor și la o presiune uriașă pe deficitul bugetar.
Menținerea plafonării permite statului să amâne plățile și să cosmetizeze execuția bugetară, mutând costurile asupra altor entități, în timp ce unii furnizori își pot menține veniturile mai mari decât pe o piață liberă. Chisăliță a concluzionat că „plafonarea după anul 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”.
