Bulgaria a adoptat euro, dezvăluind 7,5 miliarde de lei în numerar
Un amestec de euforie festivă și o frică adânc înrădăcinată de creștere a prețurilor a marcat primele zile ale Bulgariei în zona euro.
Așa descrie ziarul spaniol El País schimbarea istorică care a avut loc la 1 ianuarie 2026 în Bulgaria. Mulți experți anticipează creșteri de prețuri odată cu moneda euro, deși se așteaptă ca aceasta să stimuleze comerțul și turismul în țara UE cu cel mai mic venit pe cap de locuitor.
Într-un reportaj amplu de la Sofia, publicația nu precupețește detalii critice despre realitatea economică din Bulgaria – de la inflația „ascunsă” până la revărsarea masivă de capital obscur pe piața imobiliară, scrie publicația bulgară Fakti.
„Am scos 100 de euro pentru a vedea bancnotele și a sărbători apoi”, a declarat pentru ziar programatoarea Mariana Valkova, în vârstă de 58 de ani, care s-a numărat printre entuziaștii care au întâmpinat noua monedă cu o horă în centrul Sofiei.
La miezul nopții, numeroși cetățeni s-au adunat, sfidând temperaturile sub zero grade, pentru a sărbători intrarea în zona euro în fața sediului Băncii Naționale a Bulgariei, unde au fost proiectate monedele bulgare ale noii sale valute, lăsând în urmă leva (leul în bulgară), în uz din 1880.
„Intrarea noastră în familia euro va stimula afacerile și ne va apropia și mai mult de Europa”, prezice Valkova.
Însă, în spatele aparenței de sărbătoare și a monedelor euro proiectate pe clădirea Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), El País dezvăluie o imagine mai tulburătoare a dezechilibrelor economice.
Cel mai scandalos fapt pe care jurnaliștii spanioli îl aduc în prim-plan este recunoașterea volumului imens de bani disponibili care și-au schimbat forma în ultimele luni. Potrivit fostului ministru bulgar de Finanțe Asen Vasilev, citat de ziar, numărul de bancnote și monede leva aflate în circulație a scăzut cu 7,5 miliarde de euro (aproape 15 miliarde de leva) în doar un an.
Acești bani nu s-au evaporat, ci au umflat prețurile activelor. „Prețurile locuințelor au crescut cu 50%, deoarece mulți oameni au crezut că acesta este momentul în care e bine să cumpere, înainte ca prețurile să crească odată cu euro”, a recunoscut Vasilev pentru El País.
Acest proces de „ieșire la lumină” a capitalului a făcut, practic, locuințele inaccesibile pentru o mare parte a bulgarilor care muncesc, creând o bulă imobiliară clasică chiar la intrarea în zona euro.
Creșterea prețurilor
În timp ce instituțiile se laudă cu o inflație controlată de 5%, cetățenii obișnuiți simt o realitate complet diferită. „Pentru multe alimente și bunuri de primă necesitate, creșterea prețurilor este de aproximativ 20%; oamenii o resimt, chiar dacă statisticile nu o arată”, a comentat Traian Damianov, broker de asigurări în vârstă de 34 de ani.
Scepticismul său reprezintă un eșantion reprezentativ pentru aproape jumătate dintre bulgari care, potrivit Eurobarometru, s-au opus schimbării valutei.
Deși introducerea efectivă are loc abia acum, de două luni magazinele afișează deja schimbarea monedei locale în euro, ceea ce a făcut ca prețul în euro să se termine aproape întotdeauna în cenți.
Și comercianții cu amănuntul recunosc presiunea. „Furnizorii ne-au crescut deja costurile, așa că am făcut și noi la fel”, le-a declarat Maria Donceva, proprietara unui restaurant, reporterilor spanioli.
Acest „efect în lanț” de scumpire infirmă prognozele optimiste conform cărora tranziția va trece fără un șoc al prețurilor.
Situație politică absurdă
El País remarcă de asemenea situația politică absurdă în care Bulgaria adoptă moneda unică – în condițiile în care are un guvern demisionar, așteptarea celei „de-a VIII-a runde de alegeri în patru ani” și amintiri proaspete de la protestele din decembrie ale Generației Z împotriva corupției.
Publicația amintește că Bulgaria rămâne țara cu cel mai mic venit pe cap de locuitor din UE (11.330 de euro pentru 2024), ceea ce face ca orice presiune inflaționistă să fie explozivă din punct de vedere social.
Cu toate acestea, mediul de afaceri rămâne optimist. Se așteaptă ca întreprinderile mici și mijlocii să economisească aproximativ 500 de milioane de euro din transferurile valutare, iar turismul, care generează 8% din PIB, să primească un imbold puternic.
Dacă „familia europeană” va aduce prosperitatea promisă sau va adânci inegalitățile sociale printr-un șoc al prețurilor – aceasta este întrebarea pe care „El País” o lasă deschisă, în timp ce bulgarii stau la coadă în fața băncilor, nu doar pentru a schimba leva, ci și pentru a cumpăra aur ca asigurare pentru viitor.
