Efectele situației din Orientul Mijlociu și costul petrolului asupra economiei
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului generează riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, atenționează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Marinescu a subliniat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație. Totodată, el a atras atenția că reducerea deficitului bugetar „nu este opțională”, fiind o condiție esențială pentru credibilitatea statului, și a cerut adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026.
În cadrul evenimentului Rethink Romania, organizat de Banca Națională, Marinescu a afirmat că războiul și turbulențele geopolitice globale accentuează necesitatea unor politici economice prudente.
Conform oficialului BNR, deși România are o dependență netă mai redusă de importurile energetice de petrol, estimată la aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, expunerea țării prin canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent”, a explicat Marinescu.
El a menționat și posibilitatea ca marile fonduri de investiții să își reconsidere unele expuneri la nivel global din cauza tensiunilor din regiunea Golfului.
Un alt aspect important abordat a fost sănătatea finanțelor publice. Reprezentantul băncii centrale a reafirmat că nu există o alternativă rațională la consolidarea bugetară, ceea ce necesită consecvență multianuală.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a afirmat acesta.
Conform datelor prezentate, efortul de ajustare a poziției bugetare în 2025, evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, nu s-a tradus printr-o reducere proporțională a deficitului de cont curent, care a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025.
Acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, urmează să se îmbunătățească de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57% în anul curent, grație intrărilor de fonduri europene.
Marinescu a subliniat că economia românească își schimbă treptat motoarele, trecând de la o creștere bazată pe consum la una susținută de investiții. Pentru anul 2025, creșterea economică a fost de 0,7%, cu contribuția investițiilor de 1 punct procentual, depășind aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale.
„Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă”, a adăugat el.
Pentru a susține aceste investiții private, încrederea în politicile statului este vitală, oficialul BNR punctând că un buget aprobat curând pentru 2026 ar oferi un semnal puternic de stabilitate.
În prezența ministrului Dragoș Pîslaru, Cosmin Marinescu a reiterat un mesaj ferm privind finanțările externe, declarând că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”. El a reamintit că PNRR se apropie de termenul de finalizare, iar utilizarea acestor resurse financiare rămâne critică, contribuind la reducerea presiunii pe cheltuielile publice și la creșterea veniturilor la buget.
Băi, da’ parcă e o poveste fără sfârșit asta cu prețul petrolului! 🤦♂️ Iar ne luăm țeapă, bineînțeles că reducerea deficitului e necesară, dar cine o să facă ceva concret? Așa e la noi….
Sincer acum, nu știu ce să zic. Situația din Orientul Mijlociu afectează pe toată lumea și mă întreb dacă se va schimba vreodată ceva în politica economică a României. Hai că poate iese ceva bun din toată nebunia asta! 🌍.