Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat că România a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evoluții economice din Europa, apropiindu-se de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, dar avertizează că vechiul model de creștere economică își arată limitele.
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a subliniat că România a avut una dintre cele mai impresionante evoluții economice din Europa, apropiindu-se de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare.
Bassani a afirmat că, deși progresele economice sunt remarcabile, România se confruntă cu provocări structurale semnificative. „România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare”, a declarat ea, în cadrul unei intervenții la Palatul Victoria, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.
Oficialul Băncii Mondiale a explicat că vechiul model de creștere economică, care a adus beneficii țării în ultimul deceniu, își arată limitele. Transformările tehnologice, inclusiv digitalizarea, automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale, schimbă profund regulile economiei globale.
Bassani a subliniat că România trebuie să adopte un nou ciclu de creștere, axat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. „Reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție. Fără investiții în educație, formare și competențe digitale, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat ea.
În ceea ce privește gestionarea fiscală, Bassani a lăudat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, considerând că măsurile de consolidare fiscală sunt „decizii dure, dar necesare”. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta stabilită cu Uniunea Europeană. „Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă, iar consolidarea fiscală este această fundație”, a explicat ea.
În contextul unui spațiu fiscal restrâns și al unui mediu internațional volatil, vicepreședinta Băncii Mondiale a indicat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene. „Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a subliniat Bassani.
Deși puterea de cumpărare raportată la media UE s-a îmbunătățit, România continuă să fie în partea de jos a clasamentului salarial. Conform unui clasament european din 2024, salariul mediu brut anual din România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg (82.969 euro).
În același timp, prețurile la alimente, energie și locuințe sunt printre cele mai ridicate din blocul comunitar, accentuând paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute.
