Rusia contestă viabilitatea Consiliului de Pace propus de președintele Donald Trump. Autoritățile de la Moscova susțin că nu înțeleg arhitectura de colaborare dintre noua structură americană și Consiliul de Securitate al ONU, punând sub semnul întrebării eficiența acestui demers.
Moscova și-a exprimat oficial rezervele cu privire la viabilitatea și rolul noului Consiliu de Pace, o inițiativă a președintelui american Donald Trump care vizează gestionarea crizelor globale.
Conform agenției Reuters, autoritățile ruse consideră că apariția acestei structuri paralele ridică probleme majore de competență în raport cu Organizația Națiunilor Unite și, în special, cu Consiliul de Securitate al ONU.
Lansat inițial în septembrie 2025 ca un mecanism dedicat încheierii conflictului din Fâșia Gaza, proiectul american și-a extins ulterior dimensiunea. În prezent, acesta vizează intervenții în diverse crize internaționale, domeniu administrat tradițional de ONU, fapt ce generează incertitudini diplomatice la nivel înalt.
Dilema legitimității internaționale și absența ONU
Poziția Kremlinului a fost detaliată de Kirill Logvinov, responsabil în cadrul Ministerului rus de Externe pentru relațiile cu organizațiile internaționale. Într-un interviu acordat agenției TASS, acesta a subliniat că statutul noului organism este definit ca o alternativă la „mecanismele ineficiente” actuale, însă documentele fondatoare nu clarifică relația de coexistență cu structurile ONU.
Un punct de tensiune semnalat de partea rusă este excluderea conducerii ONU din acest proces. Conform declarațiilor oficiale de la Moscova, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, nu a primit până în prezent nicio invitație de a participa la reuniunile Consiliului de Pace. Mai mult, Rusia atrage atenția că, deși inițiativa a pornit de la situația din Gaza, referirile la acest conflict lipsesc din documentele de organizare ale noii entități.
Atribuții extinse și participări controversate
În prezent, Statele Unite sunt singurul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care s-a raliat acestei inițiative, în timp ce restul puterilor cu drept de veto — Rusia, China, Regatul Unit și Franța — rămân în afara proiectului. În paralel, alte state, precum Italia, analizează varianta participării cu statut de „observator”, o poziție care generează deja dezbateri aprinse în capitalele europene.
Regulamentul de funcționare al Consiliului de Pace îi conferă președintelui acestui organism puteri executive semnificative. Potrivit datelor furnizate de Reuters, acesta are autoritatea de a bloca decizii și de a modifica componența structurii, în limitele stabilite intern, deși textul constitutiv invocă respectarea dreptului internațional în misiunile de consolidare a păcii.
