5 milioane de români ar putea ieși la pensie la o vârstă înaintată, avertizează BNR
Un semnal de alarmă puternic este tras de instituțiile financiare: fără o reformă adecvată a sistemului de pensii, milioane de români ar putea fi nevoiți să lucreze până aproape de 70 de ani.
Mesajul provine de la Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu de la Banca Națională a României.
Într-o analiză, Rădulescu subliniază că dezechilibrele acumulate în sistemul de pensii nu pot fi ignorate și că efectele lor pot genera o ruptură majoră în societate.
Peste 200.000 de pensii speciale și un impact de aproape 1% din PIB
Conform datelor din analiză, numărul persoanelor beneficiare de pensii speciale a depășit 200.000, iar costurile asociate acestor pensii se apropie de 1% din Produsul Intern Brut. Rădulescu menționează că nu doar dimensiunea bugetară este problematică, ci și diferențele semnificative de tratament între diverse categorii de pensionari.
„Nu mai este o joacă”, avertizează acesta, subliniind că, fără o soluție echilibrată și lucidă, România riscă „o falie dramatică în mijlocul societății”.
Consilierul BNR consideră că unul dintre cele mai controversate aspecte se referă la vârsta de pensionare în cazul pensiilor speciale.
„Nicio țară civilizată nu trimite la pensie oameni înainte de a împlini vârsta de 50 de ani, cu pensii care le permit un trai opulent, cel puțin o dată și jumătate mai îndelungat decât câți ani a muncit persoana în cauză”, afirmă el.
5 milioane de români ar putea lucra până la 65–70 de ani
În absența unei reforme, Rădulescu susține că discrepanțele dintre diferitele categorii sociale ar putea să se adâncească. Aproximativ 5 milioane de persoane ar putea fi nevoite să rămână active până la 65 sau chiar 70 de ani, în timp ce între 200.000 și 250.000 de beneficiari de pensii speciale ar putea ieși din câmpul muncii mult mai devreme, având venituri considerabile.
„Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății”, a subliniat acesta, adăugând că miza depășește aspectele bugetare și vizează stabilitatea socială pe termen lung.
Datoria publică, la un prag critic
Analiza consilierului BNR se extinde și asupra evoluției datoriei publice a României, semnalând o creștere semnificativă în ultimii ani.
Dacă, în momentul aderării la Uniunea Europeană, datoria publică reprezenta 12,4% din PIB, anul trecut a fost depășit pragul de 60% din PIB. Acest nivel este relevant nu doar în contextul criteriilor pentru aderarea la zona euro, ci și din perspectiva presiunii exercitate asupra bugetului, având în vedere creșterea constantă a costurilor de finanțare.
Reforma pensiilor magistraților, blocată la Curtea Constituțională
În paralel cu aceste avertismente, reforma pensiilor magistraților se află într-un impas la Curtea Constituțională a României. Deși judecătorii au decis, cu o majoritate de 6 la 3, că legea adoptată de Guvern este constituțională, motivarea hotărârii nu a fost încă redactată.
Până la publicarea motivării în Monitorul Oficial, președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea, ceea ce prelungește perioada de incertitudine privind viitorul reformei.
