Programul secret al CIA pentru controlul comportamentului uman prin droguri și hipnoză, document desecretizat
Un document recent publicat în arhiva publică a CIA revine asupra unui program secret desfășurat în perioada Războiului Rece, concentrându-se pe tehnici de control al comportamentului și manipulare psihologică.
Materialele se referă la un program desfășurat în anii ’50, care a investigat metode de influențare a comportamentului uman, incluzând utilizarea substanțelor administrate clandestin.
Documentul recent republicat oferă detalii despre Proiectul Artichoke, activ între 1951 și 1956, care a inclus studii pe tema interogării, controlului comportamental și testării unor substanțe chimice capabile să afecteze procesele mentale.
Structura programului și direcțiile de cercetare
Raportul intitulat „Special Research for Artichoke”, având o lungime de șapte pagini, conține o anexă ce detaliază domeniile propuse pentru investigație. Printre acestea se numără dezvoltarea unor substanțe cu efect rapid, inclusiv „seruri ale adevărului”, dar și cercetarea compușilor destinați influenței pe termen lung asupra comportamentului.
Documentul menționează analiza substanțelor care ar putea produce efecte directe similare sedativelor utilizate la acea vreme, precum amitalul și pentotalul, dar și identificarea unor formule potrivite pentru utilizare indirectă sau cu acțiune prelungită.
Cercetătorii au evaluat posibilitatea ca astfel de compuși să genereze reacții distincte, fie de tip „agitant” — caracterizate prin anxietate, tensiune sau nervozitate — fie de tip „depresiv”, asociate cu apatie sau stări de disperare.
Modalități de administrare analizate
Documentele sugerează că una dintre direcțiile de studiu a fost modul în care substanțele ar putea fi administrate fără cunoașterea persoanei vizate. Printre variantele luate în calcul s-au numărat introducerea acestora în alimente, apă, băuturi alcoolice sau chiar produse din tutun.
În anumite secțiuni, raportul face referire la ipoteza camuflării substanțelor în contexte medicale, inclusiv în vaccinuri sau injecții. Acest aspect a generat discuții intense în mediul online după republicarea documentului.
Dincolo de chimie: tehnici psihologice și experimente conexe
Investigațiile nu s-au limitat la substanțe chimice. Programul a inclus și interes pentru hipnoză, tehnici de influență psihologică, privare senzorială, utilizarea gazelor și aerosolilor, precum și alte metode menite să modifice comportamentul.
O întrebare centrală abordată în cadrul cercetărilor era dacă aceste metode ar putea determina o persoană să acționeze împotriva propriei voințe și dacă ulterior aceasta ar putea avea o percepție distorsionată sau incompletă asupra propriilor acțiuni.
Raportul sugerează consultarea serviciului de război chimic al armatei americane, despre care se preciza că realizase studii extinse relevante pentru obiectivele programului.
Contextul geopolitic al începutului de Război Rece
Proiectul Artichoke a fost inițiat într-un climat internațional tensionat, la începutul Războiului Rece, când existau temeri referitoare la presupuse tehnici de „spălare a creierului”, asociate cu tratamentul prizonierilor americani în timpul conflictului din Coreea.
Documentele interne ale CIA indicau îngrijorări legate de posibilitatea ca statele comuniste să fi dezvoltat metode avansate de control mental, ceea ce a determinat agenția să exploreze propriile capacități în acest domeniu.
Extinderea în Project MKUltra
În 1953, direcțiile de cercetare ale Artichoke au fost integrate în programul extins Project MKUltra, care a lărgit aria de investigație asupra substanțelor psihoactive, inclusiv halucinogene precum LSD.
MKUltra a cuprins sute de subproiecte desfășurate în universități, spitale și instituții penitenciare. Conform documentelor, numeroase experimente au implicat persoane considerate vulnerabile — deținuți, militari sau pacienți psihiatrici — în multe cazuri fără consimțământ informat.
O mare parte a arhivelor a fost distrusă în 1973, ceea ce a limitat posibilitatea stabilirii întregii dimensiuni a cercetărilor.
Dezvăluiri publice și reacții instituționale
Existența programelor a devenit cunoscută publicului în anii 1970, în urma unor audieri în Congresul Statelor Unite, inclusiv cele organizate de Comisia Church. Investigațiile au generat reacții puternice și au dus la reforme privind supravegherea activităților serviciilor de informații.
Printre persoanele care au afirmat că au fost implicate în astfel de experimente se numără James „Whitey” Bulger, care a susținut că a participat la teste în 1957, în timp ce se afla încarcerat într-un penitenciar din Atlanta.
Bulger a descris apariția unor halucinații severe, episoade de paranoia și stări intense de teamă.
