Batogul de sturion, un preparat de lux din România, recunoscut la nivel european cu Indicație Geografică Protejată
România are, din această lună, un nou produs tradițional recunoscut la nivel european: „Batogul de sturion”.
Este vorba despre un produs cu Indicație Geografică Protejată, despre care există mențiuni în Delta Dunării încă din Evul Mediu. Pentru prepararea lui, este nevoie de timp, răbdare și, cel mai important, de trei ingrediente care îi conferă, în final, gustul unic: sarea, zahărul și piperul alb.
Batogul de sturion, un preparat din Delta Dunării, făcut după o rețetă veche de sute de ani, a devenit oficial recunoscut la nivel european ca produs cu Indicație Geografică Protejată. „Mențiunile legate de acest produs se duc până în Evul Mediu, ce am reușit noi să culegem prin cercetarea documentară. Avem mențiuni de pe la 1.400-1.500. Mulți cronicari ai vremii care au călătorit prin zona Deltei Dunării și-au trecut prin Chilia, Sulina, Tulcea l-au menționat”, povestește Daniel Buhai, un producător de preparate din pește din Tulcea.
Preparatul este considerat unul de lux, la fel ca icrele negre obținute din același pește. „Noi, tulcenii, ne mândrim că avem așa un preparat valoros precum sturionul. Este rețeta veche, păstrată de bunicile noastre și este uimitor că batogul nostru din Deltă este recunoscut la nivel european”, spune angajata unui restaurant din Tulcea.
Până să ajungă pe mese, batogul de sturion trece printr-un proces îndelungat. „Are o rețetă aparte – de sare, zahăr și piper alb. Această mixtură îi oferă un gust specific de pește afumat”, spune Elena Ailincăi, șef producție în cadrul unei fabrici. „Batogul de sturion – produsul finit obținut din fileul de sturion sărat și afumat. Suntem în etapa finală. Practic, aici urmează să fie feliat și ambalat în vid”, ne arată managerul fabricii, Georgiana Dascălu.
Și procesul de certificare europeană a fost unul lung, început în 2022. „Am avut foarte multe solicitări de clarificări. Una este inedită și ne-a stârnit și amuzamentul: ne-au solicitat de ce nu respectăm clarificările, de ce nu respectăm povestea medievală a produsului, pe care am documentat-o și de ce nu facem produsul din sturion pescuit în sălbăticie, în bunuri naturale. Și am explicat că, potrivit principiului sustenabilității, tot de Comisia Europeană promovat, în 2006, în România s-a interzis pescuitul la sturion și atunci a luat amploare activitatea de acvacultură a sturionului pentru speciile de sturion vizate”, mai spune Daniel Buhai.
România are acum 16 produse tradiționale înregistrate oficial la nivelul Uniunii Europene.
Da, sigur că avem batog de sturion acum! 😄 Asta e România, frate. Tot ce-i mai bun se recunoaște doar pe hârtie și prin intermediul „specialiștilor”. Iar noi rămânem cu produsele noastre locale, dar cine știe… poate ne luăm țeapă din nou!
Mă întreb dacă acest batog de sturion va fi vândut la prețuri exorbitante, ca orice alt produs „de lux” din țara asta. Nu se schimbă nimic și suntem de râs cu aceste măsuri populiste. 🤷♂️ Dacă statul ar investi mai mult în produse tradiționale adevărate decât în promisiuni goale, poate am avea un viitor mai bun.
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! 🙌 Batogul ăsta pare interesant și cred că merită încercat. Eu încă sper că românii vor aprecia produsele noastre tradiționale cum trebuie!