Chikungunya, o boală tropicală al cărei risc de transmitere în România crește
Boala virală tropicală extrem de dureroasă, chikungunya, ar putea fi transmisă de țânțari pe arii tot mai extinse din Europa, inclusiv în România, conform avertismentelor experților.
Schimbările climatice și creșterea temperaturilor medii creează condiții favorabile pentru răspândirea virusului chikungunya și prelungesc perioada de transmitere, mai mult decât se estima anterior, conform unui studiu citat de The Guardian.
Analiza sugerează că, din cauza încălzirii globale, transmiterea virusului este posibilă în prezent mai mult de șase luni pe an în țări precum Spania și Grecia, dar și în alte regiuni din sudul Europei. De asemenea, chiar și în sud-estul Regatului Unit, condițiile climatice permit transmiterea timp de aproximativ două luni anual.
Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, extinderea virusului către zonele nordice este inevitabilă, afectând regiuni care anterior erau considerate sigure din punct de vedere epidemiologic.
„Rata încălzirii globale în Europa este aproximativ dublă față de rata la nivel mondial, iar limita inferioară de temperatură pentru răspândirea virusului este esențială, astfel că noile noastre estimări sunt destul de șocante. Extinderea bolii spre nord este doar o chestiune de timp”, a declarat Sandeep Tegar de la Centrul britanic pentru Ecologie și Hidrologie (UKCEH).
Impactul țânțarului-tigru asiatic
Studiul reprezintă prima evaluare amplă a modului în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în organismul țânțarului-tigru asiatic (Aedes albopictus), o specie invazivă care s-a extins rapid în Europa în ultimele decenii. Această specie, activă în special pe timpul zilei, este un vector eficient al virusului.
O descoperire considerată „destul de șocantă” de către cercetători este că temperatura minimă la care pot apărea infecții este cu aproximativ 2,5°C mai scăzută decât estimările anterioare, care se bazau pe date mai puțin solide. Această diferență semnificativă sugerează că zone mult mai extinse din Europa pot deveni favorabile transmiterii bolii.
Țânțarul-tigru asiatic a fost deja identificat în Regatul Unit, dar nu s-a stabilit permanent acolo. Totuși, tendința de extindere către nord este evidentă, pe fondul încălzirii climatice.
Istoricul virusului chikungunya
Virusul chikungunya a fost identificat pentru prima dată în 1952, în Tanzania, și a fost limitat aproape exclusiv la regiunile tropicale, unde provoacă anual milioane de îmbolnăviri.
Boala se manifestă prin dureri articulare intense, care pot persista pe termen lung și deveni extrem de debilitante. În unele cazuri, în special la copiii mici și la persoanele vârstnice, infecția poate avea evoluții severe și chiar fatale.
În ultimii ani, au fost raportate cazuri izolate în peste zece țări europene. Totuși, în 2025, focare semnificative — cu sute de cazuri confirmate — au afectat Franța și Italia, virusul fiind introdus de călători care s-au întors din teritorii franceze de peste mări situate în zone tropicale unde existau focare active, inclusiv din insula Réunion.
Modalități de protecție
Deși există vaccinuri împotriva chikungunya, acestea sunt costisitoare și nu sunt utilizate pe scară largă. Astfel, cea mai eficientă metodă de protecție rămâne prevenirea înțepăturilor de țânțari, prin utilizarea repelentelor, purtarea hainelor cu mâneci lungi și eliminarea surselor de apă stagnantă unde insectele se pot reproduce.
Virusul a fost introdus în zonele europene prin intermediul persoanelor care au călătorit din teritorii franceze de peste mări, cunoscute pentru focarele active de infecție.
Printre aceste teritorii se numără Réunion, o insulă din Oceanul Indian cunoscută pentru episoadele anterioare de transmitere a virusului în context tropical. Deplasarea frecventă a populației între aceste regiuni și alte zone a facilitat transportul virusului din arealele endemice către teritorii unde nu circulase anterior sau unde era prezent la un nivel scăzut.
Consecințele severe ale bolii
Până la 40% dintre persoanele infectate pot dezvolta forme persistente de suferință articulară, manifestate prin artrită cronică sau dureri articulare intense, care pot continua chiar și la cinci ani după episodul acut al bolii. Aceste complicații afectează semnificativ calitatea vieții, limitând mobilitatea și capacitatea de desfășurare a activităților zilnice.
Mecanismul de transmitere al virusului chikungunya implică direct țânțarii vectori. Atunci când un țânțar înțeapă o persoană infectată, virusul pătrunde în intestinul insectei, unde începe să se multiplice. După o perioadă de incubație în interiorul țânțarului, agentul patogen ajunge în glandele salivare ale acestuia, iar saliva devine infectantă. La următoarea înțepătură, virusul poate fi transmis unei alte persoane.
„Acest studiu este important deoarece indică faptul că transmiterea (în Europa) ar putea deveni și mai evidentă în timp”, a declarat dr. Diana Rojas Alvarez, care conduce echipa Organizației Mondiale a Sănătății pentru virusurile transmise prin înțepături de insecte și căpușe.
Totuși, răspândirea nu este garantată în toate situațiile. Dacă perioada de incubație necesară pentru ca virusul să ajungă în saliva țânțarului este mai lungă decât durata medie de viață a insectei, ciclul de transmitere este întrerupt. În acest caz, țânțarul moare înainte de a deveni capabil să infecteze o altă persoană, limitând astfel extinderea focarului.
