Deși drumurile publice par rezervate exclusiv posesorilor de permis auto, Codul Rutier 2026 deschide o poartă interesantă către mobilitate pentru cei care nu dețin încă un carnet categoria B. Există o categorie aparte de vehicule care pot fi conduse în condiții speciale, de la 16 ani.
Iată o sinteză a opțiunilor de mobilitate urbană disponibile în 2026, structurată pentru a clarifica distincția dintre vehiculele care nu necesită permis și cele care impun atestarea cunoștințelor rutiere:
Pentru tinerii și adulții care caută o alternativă la traficul aglomerat din orașe, legislația din 2026 oferă soluții de transport variate. Totuși, alegerea vehiculului trebuie făcută cu mare atenție, deoarece Codul Rutier trasează o linie de demarcație clară la pragul de 25 km/h. Tot ce depășește această viteză constructivă, indiferent de dimensiunea vehiculului, intră sub incidența obligativității deținerii unui permis de conducere, fie el și dintr-o categorie inferioară celei clasice (B).
În 2026, singurele mijloace de transport ce pot fi utilizate pe drumurile publice fără carnet sunt cele limitate tehnic la o viteză de maximum 25 km/h. Această limită trebuie să fie înscrisă obligatoriu în cartea tehnică a vehiculului.
În această grupă regăsim: Bicicletele clasice și cele electrice cu asistență la pedalare (care decuplează motorul la atingerea vitezei limită); trotinetele electrice care respectă aceeași restricție de viteză; cvadriciclurile electrice ușoare, care seamănă cu niște mașini în miniatură, dar sunt limitate la 25 km/h.
Deși nu necesită permis, aceste cvadricicluri impun totuși anumite condiții: conducătorul trebuie să aibă cel puțin 16 ani împliniți, iar vehiculul trebuie să dispună de asigurare RCA și inspecție tehnică (ITP) valabile.
Piața din România s-a adaptat rapid acestui segment, oferind modele precum S1 Arora, Kuba City M5 sau Relive EZI 25. Aceste vehicule sunt ideale pentru deplasări scurte, fiind ușor de parcat și economice.
Prețurile de achiziție variază între 5.500 și 7.000 de euro, suma fiind influențată de dotările de confort și de autonomia bateriei. Un aspect administrativ important este faptul că aceste vehicule nu se înmatriculează la poliție, ci se înregistrează la Primăria locală pentru a primi numere de înregistrare galbene.
În momentul în care viteza constructivă a unui vehicul depășește pragul de 25 km/h, legislația devine mult mai restrictivă. Cvadriciclurile cu o putere de până la 4 kW și o viteză de maximum 50 km/h pot fi conduse doar cu permis din categoria AM sau B1.
Pentru aceste categorii, candidații trebuie să parcurgă un proces de examinare similar cu cel pentru categoria B: un examen teoretic (unde sunt necesare minimum 22 de puncte din 26) și o probă practică susținută în prezența unui examinator de la Poliție. Greutatea acestor mașini este și ea limitată la maximum 400 kg (sau 550 kg pentru variantele destinate transportului de marfă).
Odată cu creșterea puterii și a vitezei, cerințele de licențiere devin tot mai complexe. Dacă vehiculul atinge viteze de peste 50 km/h, acesta este încadrat la categoria autovehiculelor standard, necesitând permis de Categoria B. În cazul vehiculelor pe două roți (motociclete), este necesară Categoria A.
Există și situații specifice în 2026 unde posesorii de permis B pot conduce anumite vehicule cu două sau trei roți fără un examen suplimentar pentru categoria A, însă acest lucru depinde strict de puterea motorului și de tipul de transmisie al vehiculului respectiv.
