În această perioadă, credincioșii ortodocși se pregătesc pentru Postul Paștelui. Începând de luni, 16 februarie, marea majoritate a românilor lasă sec de carne, iar în ultima săptămână de dinaintea Postului Mare, cunoscută drept Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, consumă lapte, brânză, ouă și pește.
Săptămâna Albă, numită și Săptămâna Brânzei, este săptămână care precede intrarea în Postul Mare. Denumirea de „Săptămâna Albă” vine de la alimentele pe care credincioșii le pot consuma în această perioadă și anume: lapte, brânză, ouă și pește.
Potrivit preoților, această săptămână reprezintă un post ușor, de tranziție, care ajută corpul să se dezobișnuiască treptat de mâncarea grea și să intre mai lin în postul propriu-zis.
Din punct de vedere spiritual, această săptămână este o chemare la pregătire interioară. Săptămâna Albă, cunoscută și sub denumirea populară de „Săptămâna Brânzei”, va fi în 2026 între 16 și 22 februarie, imediat după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Aceasta marchează perioada de pregătire pentru Postul Mare, care începe luni, 23 februarie, și care se încheie cu sărbătoarea Învierii Domnului.
Biserica nu vede postul doar ca pe o dietă, ci ca pe un exercițiu al voinței și al renunțării la patimi, egoism și judecata celorlalți. În această săptămână, credincioșii sunt încurajați să reflecteze asupra stării lor sufletești și să se pregătească spiritual pentru Postul Paștelui.
Ce se mănâncă în Săptămâna Albă
În această perioadă se renunță la carne, însă sunt permise lactatele și ouăle, dar și peștele fără restricții. Astfel, mesele pot include brânzeturi, lapte, smântână, iaurt, ouă fierte sau în preparate, precum și diverse tipuri de pește și fructe de mare. De asemenea, alimentele de origine vegetală rămân nelipsite: legume, fructe, cereale, cartofi, fasole, linte, nuci sau miere.
Un aspect special al Săptămânii Albe este că miercurea și vinerea nu se ține post, fiind permise lactatele, ouăle și peștele.
Tradiții, obiceiuri și superstiții
Săptămâna Albă este bogată în obiceiuri tradiționale, multe dintre ele păstrate mai ales în mediul rural. Lunea este numită și Lunea Burdufului, ziua în care se tăia burduful de brânză. În Marțea și Miercurea Albă se evita spălatul rufelor sau al părului, pentru a nu aduce ghinion. Vinerea Albă era dedicată mesei de seară, iar sâmbăta se pregăteau plăcinte sau colăcei de pomană.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută popular ca Duminica Iertării, este momentul în care credincioșii își cer iertare unii altora pentru greșelile făcute.
Săptămâna Albă rămâne astfel o perioadă importantă de pregătire spirituală, dar și o săptămână a tradițiilor culinare și familiale.
Băi, iar ne luăm țeapă cu postul ăsta! 😅 Da, sigur că toată lumea se lasă de carne, dar câți dintre noi reușim să ne ținem promisiunile? Așa e la noi, un festival de bune intenții care se duce pe apa sâmbetei.
Sincer acum, nu înțeleg cum credem că lăsatul secului o să schimbe ceva. Nu se schimbă nimic în România asta… Ne prefacem că suntem buni și milostivi doar pentru a mai aduce un pic de apă la moara bisericii. Asta e România! 😒.
Hai că poate iese ceva bun din postul ăsta! 🌱 Eu încă sper ca oamenii să devină mai conștienți de alimentația lor sănătoasă și să profite de perioada asta pentru a face alegeri mai bune. De ce să fim negativi?