Conform unor studii recente, creierul uman trece prin transformări rapide înainte și imediat după naștere. Cercetătorii susțin că că diferențele dintre dezvoltarea creierului la fete și băieți apar încă din viața intrauterină. Iată care sunt diferențele, conform cercetătorilor.
Pentru prima dată, cercetători de la Universitatea Cambridge au reușit să urmărească dezvoltarea creierului uman de la mijlocul sarcinii până în prima lună de viață, utilizând imagini obținute atât prenatal, cât și postnatal. Analiza arată că diferențele legate de sex în ritmul de creștere a creierului sunt deja vizibile înainte de naștere.
Echipa de la Centrul pentru Cercetarea Autismului din cadrul Universității Cambridge a abordat dezvoltarea timpurie a creierului ca un proces neîntrerupt, analizând aproape 800 de scanări prenatale și postnatale din cadrul Proiectului Developing Human Connectome, una dintre cele mai ample baze de date imagistice dedicate perioadei perinatale.
Rezultatele, publicate în revista Scientific Reports, indică faptul că există diferențe prenatale în modul de creștere a creierului în funcție de sex. În medie, creierul masculin prezintă o creștere mai accentuată a volumului total comparativ cu cel feminin, diferențele fiind observate la nivelul întregului creier.
Cercetarea oferă și informații detaliate despre ritmurile diferite de maturizare ale componentelor cerebrale. În mijlocul sarcinii, substanța albă – responsabilă de conectarea diferitelor regiuni ale creierului – contribuie cel mai mult la creșterea volumului cerebral. Spre finalul sarcinii și după naștere, substanța cenușie, implicată în procesele cognitive, devine dominantă.
De asemenea, structurile subcorticale de substanță cenușie, precum amigdala, cerebelul și talamusul, ating rate maxime de creștere mai devreme decât substanța cenușie corticală. Acest lucru sugerează că funcțiile cerebrale de bază se maturizează înaintea celor implicate în procese cognitive complexe.
Autorii subliniază că identificarea timpurie a acestor traiectorii de dezvoltare cerebrală este esențială pentru înțelegerea modului în care diferențele apărute încă din viața intrauterină pot influența evoluția ulterioară. Aceste descoperiri ar putea avea implicații importante în studiul tulburărilor de neurodezvoltare și al afecțiunilor psihiatrice, precum autismul, asociate cu diferențe în ritmul de creștere a creierului.
