România se află printre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, depășită de doar două state

R7Media
R7Media

România, printre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, depășită doar de două state

Conform celui mai recent Indice de Percepție a Corupției 2025, publicat de Transparency International, România ocupă locul trei în Uniunea Europeană, fiind întrecută doar de Ungaria și Bulgaria.

Ungaria și Bulgaria împărtășesc prima poziție negativă, fiecare având 40 de puncte din 100 posibile, în timp ce România a obținut 45 de puncte.

Indicele evaluează percepția corupției în sectorul public din 182 de state și teritorii, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. România se menține în zona inferioară a clasamentului, cu o evoluție aproape insesizabilă din 2012 — doar un singur punct în plus în 13 ani.

În timp ce alte țări, precum Grecia sau Estonia, au reușit să progreseze, România pare blocată într-o zonă gri: nu este în declin, dar nici în ascensiune, stagnarea sa menținând-o aproape de coada clasamentului european.

Publicitate
Ad Image

În privința mitei, România este lider absolut în Uniunea Europeană. Barometrul Global al Corupției indică faptul că unul din cinci români a recunoscut că a dat mită pentru a obține servicii publice. Media europeană este de doar 7%, ceea ce evidențiază o diferență uriașă.

Transparency International subliniază că statele cu democrații consolidate au, în medie, 71 de puncte, fără ca vreunul să coboare sub 50. În cazul democrațiilor fragile, media este de 47. Aceste diferențe nu se referă doar la percepție, ci și la funcționarea instituțiilor, reformele aplicate consecvent și voința politică reală.

Acolo unde aceste mecanisme slăbesc, apar fenomene precum politizarea justiției, influența excesivă în procesul politic și deteriorarea spațiului civic.

În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anti-corupție, un instrument care ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru statele membre. Pentru România, transpunerea acesteia în legislația națională ar putea transforma promisiunile în obiective concrete.

Un prag de 50 de puncte până în 2030 ar însemna, cel puțin simbolic, ieșirea din zona roșie a clasamentului și intrarea într-o etapă în care progresul devine vizibil și măsurabil.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *