Facilități fiscale extinse pentru pensiile private, deductibilitate pentru contribuții în 2026

Facilități fiscale extinse pentru pensiile private, deductibilitate pentru contribuții în 2026

Contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale ar putea deveni deductibile fiscal începând cu veniturile aferente anului 2026, potrivit proiectului de lege publicat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul prevede completarea Codului fiscal astfel încât contribuțiile la pensiile ocupaționale, dar și la produsele paneuropene de pensii personale, să fie incluse explicit în categoria cheltuielilor deductibile, în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual pentru fiecare persoană, plafon aplicabil atât contribuțiilor plătite de angajați, cât și celor suportate de angajatori.

Măsura păstrează facilitățile existente pentru pensiile facultative (Pilonul 3) și extinde către noi produse de economisire pentru pensie, fiind parte a unui pachet mai amplu de măsuri de relansare economică.

Sistemul de pensii din România este construit pe mai multe componente. Pensia publică, cunoscută drept Pilonul 1, este plătită din contribuțiile actualilor angajați și depinde de evoluția economiei și de numărul persoanelor active. Pensile private au rolul de a completa veniturile de la stat, prin economisire individuală și investiții pe termen lung.

Publicitate

În cazul pensiilor private, contribuțiile ajung într-un cont personal, administrat de un fond de pensii care investește banii în titluri de stat, acțiuni sau alte instrumente financiare. Suma acumulată la final depinde atât de contribuțiile făcute, cât și de performanța investițiilor. În prezent există două forme principale: Pilonul 2, obligatoriu pentru o parte dintre angajați, și Pilonul 3, facultativ.

Proiectul de lege încearcă să extindă acest sistem prin stimularea altor produse de economisire pentru pensie. O modificare semnificativă este extinderea facilităților fiscale pentru contribuțiile la pensii private. Până acum, doar contribuțiile la pensiile facultative beneficiau de deduceri fiscale, în limita a 400 de euro pe an pentru fiecare persoană, atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

Proiectul extinde această facilitate și către fondurile de pensii ocupaționale și către produsele paneuropene de pensii personale (PEPP), asigurând astfel același tratament fiscal ca pentru Pilonul 3. Această schimbare poate reduce costul economisirii și poate face aceste produse mai atractive pentru angajați și companii.

Noile prevederi ar urma să se aplice contribuțiilor plătite începând cu 1 martie 2026, pentru veniturile aferente anului 2026. George Moț a explicat faptul că schimbarea reprezintă o extindere a unui mecanism deja existent.

Pensile ocupaționale sunt pensii private legate de locul de muncă, în care contribuțiile sunt făcute în principal de angajator pentru angajați, ca beneficiu salarial pe termen lung. Deși au fost introduse în legislația românească în 2020, până în prezent nu a fost înființat niciun astfel de fond. Potrivit expertului, lipsa facilităților fiscale a fost principalul motiv pentru care acest segment nu a fost dezvoltat.

„Din 2020 nu a apărut niciun fond de pensii ocupaționale. Nu a fost înființat niciun fond, așa numitul Pilon 4. Iar motivul invocat de obicei de autorități pentru eșecul acestui Pilon 4 a fost faptul că nu aveau facilități fiscale”, a declarat acesta.

Un element specific acestor fonduri este perioada de vesting, care poate dura până la trei ani. În acest interval, angajatul nu devine proprietarul contribuțiilor plătite de angajator. Dacă angajatul pleacă din companie înainte de finalul perioadei, nu primește sumele acumulate, iar contribuțiile și câștigurile revin angajatorului. Din acest motiv, aceste fonduri pot fi folosite și ca instrument de retenție a angajaților.

Proiectul introduce și cadrul fiscal pentru produsele paneuropene de pensii personale (PEPP), un instrument creat la nivelul Uniunii Europene și care poate fi oferit cetățenilor din toate statele membre. Aceste produse nu sunt în prezent disponibile în România, însă includerea lor în categoria celor care beneficiază de deduceri fiscale ar putea încuraja apariția lor pe piața locală.

Potrivit lui George Moț, acestea ar putea deveni o alternativă la produsele existente, inclusiv prin costuri mai reduse și o flexibilitate mai mare în alegerea investițiilor.

Modificările din proiectul de lege vizează și modul în care fondurile de pensii administrate privat (Pilonul 2) pot realiza investiții. Aceste modificări permit investiții în fonduri de private equity, adică investiții în companii sau proiecte cu potențial ridicat de creștere.

Până acum existau trei limite de investiție: o limită generală de 1%, una de 3% dacă statul era implicat și una de 5% dacă investiția era realizată prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Noua reglementare elimină pragul intermediar de 3% și păstrează două limite: 1% în mod general și până la 5% dacă statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare sunt investitori în acel fond.

„Practic, investițiile nu mai sunt condiționate de finanțarea prin PNRR, ceea ce reprezintă o relaxare a regulilor și permite o diversificare mai mare a portofoliilor fondurilor de pensii”, a explicat George Moț.

În ceea ce îi privește pe cei care contribuie deja la pensii private, nu apar obligații noi, iar facilitățile fiscale existente pentru Pilonul 3 rămân în vigoare. Schimbarea principală este apariția unor opțiuni noi de economisire pentru pensie și posibilitatea dezvoltării unor produse care să completeze veniturile obținute din sistemul public.

Extinderea facilităților fiscale ar putea duce în timp la apariția unor produse noi de pensii private și la o diversificare a veniturilor la pensie, prin fonduri ocupaționale și produse paneuropene care să completeze sistemul existent.