Titus Corlățean reacționează la acuzațiile de dezinformare formulate de Ucraina, susținând că sunt critici nefondate
Senatorul Titus Corlățean a oferit o reacție publică pe pagina sa de Facebook, după ce Ambasada Ucrainei l-a acuzat de dezinformare.
Corlățean a subliniat, fără a specifica numele ambasadei, că Ucraina „discriminează” minoritățile, inclusiv pe cea română, în contextul războiului. Fostul ministru a afirmat că subiectul minorităților va fi cu siguranță abordat atunci când Parlamentul de la București va examina ratificarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
El a explicat că a ridicat problema conservării identității naționale a etnicilor români din Ucraina la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg, subliniind că îngrijorările sale au fost transmise de către etnicii români și organizațiile acestora din statul vecin. Corlățean a menționat că o ambasadă din București a făcut referire la „critici nefondate” pe care le-ar fi exprimat el în spațiul public.
Corlățean a afirmat că restricționarea educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina este o realitate deja existentă, accentuată de agresiunea Rusiei. El a amintit că, în 2017, a fost adoptată o lege a educației care a afectat grav sistemul educațional în limba maternă pentru minoritățile naționale, în special pentru etnicii români, generând reacții critice pe plan bilateral și european.
Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a sesizat, iar plenul APCE a avut o dezbatere de urgență, urmată de un raport și o rezoluție adoptate prin vot, care au fost prezentate Comisiei de la Veneția. Aceasta a emis un raport cu recomandări pentru Guvernul de la Kiev, a căror implementare a fost considerată de mulți ca fiind parțială.
Pe 15 octombrie 2025, Consiliul Regional Cernăuți a adoptat o hotărâre prin care a stabilit organigrama liceelor academice din regiune, incluzând patru licee cu predare în limba română din cele 32 existente, precum și nouă licee mixte. Corlățean a avertizat că perspectiva educației în limba română este sumbră, iar criteriile legale necesare pentru menținerea liceelor românești sunt dificile.
El a subliniat că termenul limită de 1 februarie 2026 va determina, în practică, ca din cele 32 de licee românești din regiunea Cernăuți să rămână doar patru. Asociațiile etnicilor români din Ucraina au solicitat amânarea termenului și reconsiderarea deciziei autorităților ucrainene în privința liceelor românești.
Corlățean a adus în discuție și problema libertății religioase pentru etnicii români din Ucraina, menționând solicitarea înființării unei asociații religioase ortodoxe românești, care să se desprindă de influența Patriarhiei Moscovei. El a subliniat că această decizie a fost amânată timp de un an și jumătate sub diverse pretexte.
