Sărbătoarea de pe 3 februarie: Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana
Traducerea Vechiului Testament din ebraică în greacă a fost realizată de 70 de înțelepți, la porunca lui Ptolomeu, regele Egiptului. Potrivit tradiției, printre aceștia s-a aflat și Sfântul și Dreptul Simeon. Când a ajuns la textul din Isaia 7,14: „Iată, fecioara va lua în pântece și va naște fiu”, a înlocuit cuvântul „fecioară” cu „femeie”, gândind că nu este posibil ca o fecioară să nască. Pentru necredința sa, Dumnezeu i-a făgăduit că nu va muri până nu va vedea pe Mesia născut din Fecioară (Luca 2, 25-26).
La 40 de zile de la nașterea lui Hristos, se împlinește făgăduința făcută de Dumnezeu. Sfântul și Dreptul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, va lua în brațe pe Cel născut din Fecioară și va spune: „Acum slobozeste pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzura ochii mei mântuirea Ta”. „Acum slobozeste” înseamnă acum am înțeles că s-a împlinit ceea ce s-a făgăduit. Această rugăciune „Acum slobozeste” este rostita de noi, la fiecare slujbă a Vecerniei, adică la începutul unei zile liturgice.
Dreptul și Sfântul Simeon a vestit și răstignirea lui Hristos, în momentul în care i-a spus Fecioarei Maria că prin sufletul ei va trece sabie.
„Ce mare este în ceruri slava Sfântului și Dreptului Simeon, cel care în brațele sale pe Pruncul Iisus L-a primit!” Aceasta se vede dintr-un eveniment din viața Sfântului Petru Atonitul, care se sărbătorește la 12 iunie. Fiind comandant de oști, Petru a fost luat prizonier și aruncat în temnița din cetatea Samara de pe malul râului Eufrat. Suferind în temniță, Petru se ruga cu lacrimi Sfântului Nicolae să-l roage pe Dumnezeu să-l scape de acolo, făgăduind că își va dărui după aceea toată viața lui lui Dumnezeu. Sfântul Nicolae i s-a înfățișat în vedenie și i-a spus că, deși el duce rugăciunea lui la Dumnezeu, Dumnezeu nu i-o împlineste, pentru că altă dată la greu a mai făcut această făgăduință și nu și-a ținut-o. Apoi, Sfântul Nicolae l-a sfătuit pe Petru să se roage Sfântului și Dreptului Simeon, care este foarte ascultat înaintea lui Dumnezeu, aflându-se aproape de Tronul Lui, împreună cu Preasfânta Fecioară și cu Sfântul Ioan Botezătorul.
Petru a ascultat și a început să se roage Sfântului și Dreptului Simeon. Atunci din nou i-a apărut Sfântul Nicolae, împreună cu Dreptul Simeon, dar nu în vedenie, ci aievea. Petru l-a văzut pe Dreptul Simeon în slavă mare, cu fața strălucitoare și îmbrăcat în hainele preoțești ale Vechiului Testament, purtând în mână un toiag de aur. Dreptul Simeon l-a întrebat pe Petru: „Voiesti să-ți împlinești făgăduința și să te faci monah?” La aceasta, Petru a răspuns: „Voiesc, Stăpâne, cu ajutorul lui Dumnezeu”. Sfântul Simeon atunci a atins lanțurile lui Petru cu toiagul său și ele s-au topit ca ceara. Deschizând ușa temniței, Sfântul l-a scos pe Petru afară.
Sfânta Prorociță Ana
De vederea Pruncului Mântuitor s-a bucurat și prorocita Ana. S-a emis ipoteza că era o prorociță cultică, în sensul că ea aducea jertfă pentru cei care erau nedreptățiți și aveau nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. În icoana Întâmpinării Domnului apare și Sfânta Ana prorocița, fiica lui Fanuel, care ține în mână un filacter deschis, pe care stă scris: Pruncul Acesta a făcut cerul și pământul. Ana L-a slujit pe Dumnezeu în templu din tinerețe „în post și în rugăciuni” (Lc. 2, 37). Ea reprezintă poporul dreptcredincios care stă aproape de Biserică și petrece noaptea și ziua în post și rugăciune, semn că așteptarea sau întâlnirea cu Dumnezeu se pregătește prin post și prin rugăciune.
