Deși promisiunile de austeritate inundă discursul public, realitatea cifrelor rămâne sumbră. România se agață cu greu de un deficit de 6% din PIB în 2026, conform estimărilor JP Morgan. Chiar și cu „măsurile de control” trâmbițate de autorități, țara rămâne mult peste limitele europene de siguranță, demonstrând că reformele structurale sunt mai degrabă exerciții de imagine decât soluții reale pentru o economie sufocată de cheltuieli publice iresponsabile.
Deși România pare să fi evitat un dezastru fiscal iminent, stabilitatea bugetară rămâne un joc de echilibristică fragil. În cadrul evenimentului CFA Forecast Dinner 2026, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a oferit o perspectivă nuanțată: un deficit bugetar de maximum 6% din PIB pentru anul curent este un obiectiv realist, însă acesta se sprijină pe piloni șubrezi.
Dincolo de optimismul prudent, cifrele actuale sunt rezultatul unei rețete dure. Supra-performanța fiscală din 2025 nu a venit dintr-o creștere economică miraculoasă, ci din două direcții clare:
-
Austeritate forțată: Un control „strict cu adevărat” al cheltuielilor, care a inclus înghețarea salariilor și a pensiilor timp de doi ani consecutivi (2025 și 2026).
-
Povara TVA: Veniturile la buget au fost salvate în principal de creșterea Taxei pe Valoare Adăugată, o măsură controversată care a susținut încasările statului în detrimentul puterii de cumpărare.
Dacă anul 2026 pare sub control datorită legilor deja trecute de Parlament și de Curtea Constituțională, orizontul anului 2027 devine tulbure. Prognoza de reducere a deficitului sub 5% se bazează pe o premisă pe care statul român a eșuat constant să o livreze în ultimele două decenii: îmbunătățirea colectării veniturilor.
Deși economistul JP Morgan observă un efort sporit din partea actualului Guvern pentru a reduce decalajele dintre taxele teoretice și cele încasate efectiv, sustenabilitatea este pusă sub semnul întrebării. După doi ani de „secetă” salarială, este puțin probabil ca înghețarea veniturilor populației să poată fi menținută și în 2027, presiunea socială forțând probabil creșteri care vor testa din nou credibilitatea fiscală a țării.
Analiza este completată de viziunea specialiștilor CFA România, ale căror estimări pentru 2026 indică o încetinire îngrijorătoare a motoarelor economice:
-
Creștere anemică: Aproape jumătate dintre experți (46%) prevăd o creștere a PIB-ului de doar 1% – 1,5%, semn că măsurile fiscale de control încep să sufoce dezvoltarea.
-
Inflație persistentă: În ciuda eforturilor de stabilizare, 38% dintre specialiști estimează că prețurile vor continua să crească cu o rată de 5% – 6%, menținând presiunea pe nivelul de trai.
Concluzia specialiștilor este una de o prudență extremă: România se află într-un punct de cotitură unde „credibilitatea” și „costul de împrumut” depind exclusiv de capacitatea Guvernului de a nu livra „surprize mari” în viitoarele bugete, într-un context în care răbdarea socială și marja de manevră fiscală sunt aproape epuizate.
