Petrișor Peiu: „Guvernul Bolojan dezinformează cu cifre oficiale despre stabilitatea economică”
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, desființează propaganda Guvernului Bolojan și arată, cu cifre, că așa-zisa „reducere” a deficitului este o minciună contabilă.
Peiu susține că statul trăiește pe datorie, ascunde plăți, manipulează fondurile europene și împinge România spre stagnare economică și colaps bugetar, în timp ce cheltuielile cresc mai repede decât veniturile.
Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB, afirmând că deficitul a scăzut cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025.
Cu toate acestea, o analiză mai atentă a execuției bugetare relevă că ambele deficite bugetare, pe 2024 și pe 2025, sunt mincinoase, deoarece guvernul ne anunță doar deficitul calculat pe numerar, excluzând plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut. De exemplu, guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de gaze și electricitate din cauza schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere.
Deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.
Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri.
Comparând veniturile curente și cheltuielile curente, se observă o creștere a veniturilor curente (585 de miliarde de lei) cu 10,3% față de 2024, în timp ce cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut cu 12%. Astfel, deficitul curent al țării se ridică la 160 de miliarde de lei. Restul deficitului provine din fondurile europene și din aranjamentele contabile aferente acestora.
Veniturile curente sunt formate din impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), impozitele pe proprietate, contribuțiile (CAS și CASS) și veniturile nefiscale. De asemenea, statul încasează anual venituri de la UE, care pentru 2025 sunt estimate la: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și prefinanțări, 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 23 de miliarde de lei din PNRR și 3,3 miliarde de lei din diverse plăți de la UE, totalizând 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
Cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturi, cheltuielile de funcționare a statului, pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus cheltuielile legate de fondurile europene. În plus, guvernul a cheltuit 67 de miliarde de lei pentru investiții (cheltuieli de capital), iar pentru 2025, cheltuielile de capital sunt cu doar 2 miliarde de lei mai mari decât în 2024. Cheltuielile cu fondurile europene pentru 2025 sunt: 14,3 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 28,7 miliarde de lei din componentele de grant și împrumut ale PNRR, plus 1,7 miliarde de lei din fonduri rambursabile, totalizând 58,7 miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
În concluzie, în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus comparativ cu 2024.
Analizând economia, se poate observa o stagnare, dacă nu chiar o recesiune, având în vedere o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, generată integral de inflație (peste 9%).
Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, în concordanță cu inflația, ceea ce înseamnă că majorarea TVA-ului cu 2 puncte procentuale nu a avut un impact semnificativ asupra creșterii încasărilor.
Pe de altă parte, veniturile din impozitele directe au crescut datorită eliminării facilităților fiscale (cu 20% cele pe venit) și limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele din impozitele pe profit); contribuțiile au crescut cu 10%, ca urmare a eliminării facilităților fiscale.
Creșterile impozitelor directe au avut efect, în timp ce majorările de TVA și accize au dus la o scădere a încasărilor, inhibând consumul.
Cheltuielile pentru asistența socială (pensii, alocații, vouchere etc.) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024; cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, cu 14 miliarde de lei; în 2025, s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, iar în 2026 se estimează o cheltuială de 60 de miliarde de lei pentru dobânzi.
Rezultatul financiar al statului român depinde exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene, căci aparenta îmbunătățire a deficitului bugetar „pe numerar” se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene și faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriașă, de peste 24 de miliarde de lei, direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condițiile pentru încasarea acestor sume.
A doua mare concluzie este că veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
