România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, sub țintă
România a finalizat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce corespunde aproximativ 146 de miliarde de lei, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Deficitul a fost mai redus comparativ cu 2024, când acesta a atins 8,64% din PIB. Nivelul de 7,65% se află, de asemenea, sub ținta de 8,4% stabilită de Guvern în toamna anului precedent în relație cu Comisia Europeană.
Ministerul Finanțelor a subliniat că această evoluție pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor din taxe și impozite, dar și de implementarea unor măsuri administrative menite să controleze cheltuielile, în special în a doua parte a anului.
Una dintre cele mai semnificative modificări din 2025 a fost modul în care s-au finanțat investițiile publice. O parte considerabilă a proiectelor care urmau să fie finanțate prin împrumuturi a fost redirecționată către granturi din PNRR, adică fonduri europene nerambursabile. Astfel, statul a apelat mai mult la fonduri „gratis” de la Uniunea Europeană și a recurs mai puțin la împrumuturi.
Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel record de 75,9 miliarde de lei. A fost accentuată inversarea structurii de finanțare a investițiilor, prin creșterea ponderei acestora din fonduri europene în comparație cu cele din surse naționale.
„Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant,” a declarat.
Ministrul a afirmat că, fără un control strict al cheltuielilor din ultimele luni ale anului, România ar fi putut să nu îndeplinească ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană. „Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, punând în pericol stabilitatea economică a țării. (…) Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente,” a adăugat.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 662,7 miliarde de lei în 2025, marcând o creștere de 15,3% față de anul anterior. Ministerul Finanțelor a indicat că statul a înregistrat încasări mai mari din aproape toate sursele importante.
Impozitul pe salarii și venituri a generat aproape 59 de miliarde de lei, cu o creștere de aproape 20% față de 2024. Această majorare a fost influențată de creșterea impozitului pe dividende și de eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare. Contribuțiile de asigurări sociale au depășit 208 miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproape 10% datorită eliminării unor scutiri de la plata CASS și a unei conformări mai bune la plată.
De asemenea, TVA a contribuit cu aproape 134 de miliarde de lei, crescând cu peste 10% față de anul anterior. Ministerul a menționat că digitalizarea prin e-Factura și modificarea cotelor de TVA au început să aibă efecte vizibile, în special în a doua jumătate a anului.
Impozitul pe profit a crescut cu 14%, atingând 41 de miliarde de lei, iar accizele au depășit 48 de miliarde de lei, susținute de consumul intern.
În 2025, cheltuielile pentru investiții au ajuns la 138,2 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult decât în 2024, reprezentând unul dintre cele mai mari niveluri de investiții publice din istoria recentă a României. Peste 56% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și PNRR, restul fiind alocate programelor naționale precum Anghel Saligny și PNDL, investițiilor locale, dar și achizițiilor pentru armată și alte proiecte strategice.
Cheltuielile totale pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv subvențiile pentru agricultură, au depășit 90 de miliarde de lei. Cheltuielile totale ale statului s-au ridicat la 808,7 miliarde de lei, iar o parte semnificativă din presiunea asupra bugetului a provenit din costurile cu dobânzile, care au ajuns la 50,5 miliarde de lei.
„Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului,” a explicat.
Cheltuielile de personal au fost de 167,7 miliarde de lei, dar ca pondere în PIB au scăzut de la 9,36% în 2024 la 8,78% în 2025, ceea ce sugerează o temperare a ritmului de creștere a aparatului bugetar.
