Comportamente ciudate observate la persoanele cu părinți problematici
Experiențele pozitive din copilărie și relațiile sănătoase cu părinții pot avea un efect „protectiv” asupra copiilor deveniți adulți, conform unui studiu realizat de Pediatrics. Nevoile nesatisfăcute și părinții problematici pot influența semnificativ relațiile ulterioare, sănătatea mentală și bunăstarea acestora. De la dificultăți în a dezvolta stiluri de atașament securizate, până la o stimă de sine scăzută, persoanele cu părinți problematici au mult de lucrat pentru a se pregăti pentru succes. Chiar și dezvoltarea emoțională — cum ar fi practicarea conștientizării de sine și reglarea emoțională — suferă atunci când părinții aplică discipline dure sau sunt frecvent absenți. Copiii nu beneficiază de căldura și intenționalitatea părinților buni, adoptând în schimb mecanisme de apărare pentru a-și proteja energia. În viața adultă, există câteva comportamente ciudate pe care le poți observa la cineva care a avut părinți problematici, iar deși poate fi o provocare, există întotdeauna loc pentru a schimba această narațiune.
Iată 11 comportamente ciudate pe care le vei observa la cineva care a avut părinți problematici:
1. Se apără la feedback și critică
Acceptarea feedback-ului și a criticii constructive este incomodă pentru majoritatea oamenilor, dar, conform cercetătorului în psihologie Rob Nash, pentru adulții care au avut părinți problematici, acest lucru devine extrem de ofensator. Indiferent dacă este vorba despre o stimă de sine scăzută sau o nevoie de control, ei percep feedback-ul ca pe o ofensă personală asupra caracterului lor, în loc să-l vadă ca pe o oportunitate de a se dezvolta. Mai ales dacă și-au petrecut copilăria căutând confort și evitând provocările complexe din cauza implicării părinților, aceste discuții nu sunt văzute ca oportunități, ci ca un risc de a pierde controlul asupra vieții lor.
2. Se tem să fie o povară
Copiii care au fost socializați să creadă că sunt o „povară” atunci când cer minimul de la părinți devin adulți care se tem constant să nu fie „prea mult”. Fie că este un simptom al anxietății cronice, conform unui studiu din Aging & Mental Health, sau o dorință de a „protejarea liniștii” pentru a evita conflictul, acesta este un comportament ciudat pe care îl vei observa. Aceștia au tendința de a-și asuma responsabilități pentru lucruri care nu sunt vina lor sau de a-și cere scuze excesiv, afectându-și relațiile, pentru a-și alina tumultul interior.
3. Continuă cicluri de relații toxice
Părinții influențează adesea relațiile romantice pe care le căutăm în viața adultă, deoarece ei definesc dragostea, afecțiunea și respectul în copilărie. Astfel, persoanele cu părinți problematici pot cădea în cicluri de relații toxice mai târziu în viață, urmând un model care le este familiar, dar și căutând inconștient relații care par sigure. Dacă părinții nu le-au oferit multă atenție bună și le-au impus așteptări nerealiste, aceștia știu cum să navigheze acest tip de „dragoste”, ceea ce le pare mai sigur decât ceva mai stabil, dar care ar putea fi pierdut.
4. Se simt vinovați când nu fac nimic
Persoanele ale căror valori sunt legate intrinsec de muncă sau productivitate pot simți o vină considerabilă atunci când încearcă să se odihnească. Cei care au avut părinți problematici simt adesea acest lucru, deoarece li s-a cerut să facă totul, de la treburile casnice până la protejarea păcii emoționale acasă, fără suport. Astfel, odihna nu a fost o prioritate. În unele cazuri, ei s-ar putea să nu se simtă în siguranță să se odihnească acasă, astfel că simpla idee de liniște devine un sentiment necontrolat și înfricoșător.
5. Se așteaptă mereu la ce e mai rău
Persoanele care au fost obișnuite să se aștepte la cele mai rele scenarii au adoptat adesea aceste comportamente din necesitate. Ele au fost așteptate să fie pregătite pentru orice și să aibă întotdeauna instrumentele necesare pentru a proteja pacea acasă. Conform psihologului clinic Fabiana Franco, trauma din copilărie poate rescrie creierul pentru a se aștepta la pericol și a genera constant frică. Aceasta devine o reacție de „luptă sau fugă” care persistă în sistemele nervoase ale celor obișnuiți cu cele mai rele scenarii.
6. Au dificultăți în a avea încredere
Fie că este vorba despre încrederea în sine pentru a lua decizii corecte sau de o neîncredere generală față de ceilalți, această luptă cu încrederea este un comportament ciudat pe care îl poți observa. Potrivit unui studiu din 2021, neîncrederea este adesea asociată cu trauma și abuzul din copilărie. Copiii care nu pot avea încredere în persoanele care ar fi trebuit să le fie alături în momentele dificile devin neîncrezători prin natura lor.
7. Au tendința de a se învinovăți
În timpul discuțiilor tensionate și al conflictelor, persoanele cu părinți problematici pot cădea în patternul de a se învinovăți, chiar și atunci când nu sunt vinovați. Ar prefera să protejeze pacea și să rezolve conflictul superficial, decât să se confrunte cu anxietatea și frica generate de aceste interacțiuni. Un studiu din Journal of Child & Adolescent Trauma sugerează că această tendință este asociată cu nevoile nesatisfăcute și neglijarea din copilărie.
8. Au dificultăți în a-și numi și exprima emoțiile
Dysregularea emoțională și trauma din copilărie sunt legate, conform unui studiu din Harvard Review of Psychiatry. Acești copii au dificultăți în a-și numi emoțiile și a le exprima, deoarece nu au avut un spațiu sigur pentru a practica aceste abilități. Ei au fost învățați să își pună constant nevoile deoparte și să își suprime emoțiile complexe, astfel devenind comportamente de tip „people-pleasing” și având o stimă de sine scăzută.
9. Sunt hiperindependenți
Independența poate fi adesea o reacție la trauma pentru persoanele care au crescut cu părinți problematici. Aceștia au avut puțin control asupra vieților lor și au tânjit după o senzație de putere pe care acum o pot obține ca adulți. Astfel, angajamentele, încrederea, vulnerabilitatea emoțională și relațiile sănătoase devin înfricoșătoare, percepute ca o amenințare subconștientă la adresa controlului pe care îl au asupra propriilor vieți.
10. Se așteaptă ca oamenii să îi dezamăgească
Pe lângă a se aștepta la ce e mai rău în fiecare situație, persoanele cu părinți problematici se așteaptă adesea ca oamenii să plece sau să îi dezamăgească. Ele au fost învățate să fie neîncrezătoare și sceptice față de cei care ar fi trebuit să le sprijine, așa că pesimismul devine o a doua natură.
11. Folosesc umorul pentru a-și minimaliza emoțiile</
